Odată cu multiplicarea episoadelor de stres hidric, producția în condiții de lipsă de apă nu mai este o situație excepțională. Eficiența utilizării apei (Water Use Efficiency sau WUE) se referă la capacitatea unei specii de a produce mai mult sau la fel de mult cu mai puțină apă. Reprezintă un indicator care a devenit esențial în culturile mari, deosebit de sensibile la pierderile de producție în anii secetoși. Îmbunătățirea acestei eficiențe este o necesitate nu numai pentru economia agricolă, ci și pentru securitatea alimentară mondială.
Stresul hidric: plantele știu să se adapteze
Pentru a face față lipsei de apă, plantele își activează propriile mecanisme de rezistență: închiderea parțială a stomatelor pentru a limita evaporarea, dezvoltarea sistemului radicular pentru a extrage apa din straturi mai adânci sau ajustări metabolice interne.
Stimularea plantelor cu ajutorul fitosterolilor
Anumite molecule prezente în mod natural în plante stimulează și întăresc aceste mecanisme. Este cazul, în special, al fitosterolilor. Aplicat preventiv pe frunze, acest principiu activ de origine vegetală, exploatat de Elicit Plant, declanșează, imediat după aplicare, mecanismele fiziologice de răspuns la stres, în mod anticipat. Planta se pregătește astfel și se adaptează la acest context „fictiv”, limitându-și evapotranspirația și dezvoltându-și rădăcinile, ducând astfel la economisirea resurselor de apă și la o rezistență sporită în perioadele de secetă. Acest lucru îi va permite plantei, de asemenea, să reacționeze mai rapid și mai eficient când apare un stres real. Asociind astfel înțelegerea aprofundată a fiziologiei vegetale cu inovația biologică, se deschid noi căi pentru a consolida culturile în mod durabil.
